Ebook: Va tineti de glume, domnule Feynman!

„E nevoie de o doză de magie pentru a face știința atât de amuzantă, captivantă și simplă cum a făcut-o Feynman. Indiferent dacă citiți prima sau a cincea oară Vă țineți de glume, domnule Feynman!, sper să vă placă la fel de mult ca mie." (Bill Gates)

Cu excepția lui Einstein, în jurul nici unui om de știință nu s-a creat o legendă comparabilă cu cea a lui Richard Feynman. Vă țineți de glume, domnule Feynman! istorisește aventuri savuroase – de la spargerea seifurilor cu documentele secrete ale proiectului bombei atomice și de la farsele jucate colegilor până la stratagemele de cucerire a femeilor în baruri – în care întâlnim neastâmpărul, spiritul ludic și plăcerea de a găsi soluții neconvenționale care l-au făcut pe Feynman să schimbe fața fizicii secolului XX. Rebel, profund original și independent atât în plan intelectual, cât și în plan social, plin de umor, de fantezie și de viață, preocupat până la obsesie să lămurească toate misterele care-i ieșeau în cale, absolut onest, mânat de o curiozitate fără limite, gata să se lanseze în orice aventură – așa ni se înfățișează Feynman în amintirile sale.


RICHARD PHILLIPS FEYNMAN s-a născut la New York în 1918. Din copilărie, înzestrările sale excepţionale s-au manifestat în pasiunea pentru experimente şi în capacitatea de a descoperi pe cont propriu matematica. A studiat la Institutul Tehnologic din Massachusetts şi la Princeton. În timpul războiului, la Los Alamos, a participat la Proiectul Manhattan pentru construirea bombei atomice. După război, a predat la Universitatea Cornell, apoi, din 1951, la Institutul Tehnologic din California. Principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga). Preocupările sale au cuprins un spectru uimitor de larg: fizica particulelor elementare, proprietăţile heliului lichid, informatică, biologie, muzică, desen. Cunoscut pentru nonconformismul lui printre fizicieni, a dobândit şi o celebritate publică în 1986, când a explicat pe înţelesul tuturor cauzele dezastrului navetei Challenger. A murit în 1988.