Ebook: România după Malta : ghid de lectură

Experienţa mea, ca ministru de Externe, am concentrat-
o în zece volume, însumând peste 6.000 de pagini,
aşezate sub titlul România după Malta. Cele zece volume au
fost publicate, succesiv, în 2006, 2007, 2009 şi 2011. În ele,
am adus în prim-plan numeroase documente - stenograme,
comunicate, memorandumuri, declaraţii. Aceste volume
cuprind consemnări în timp real ale unor convorbiri importante
cu personalităţi de marcă ale vieţii internaţionale din
perioada 1990-1992.
Anul 1990 a reprezentat pentru România atât închiderea
unui capitol, cât şi deschiderea altuia nou. Acest capitol a
fost legat de cadrul în care România şi-a definit un nou
destin. Care au fost evoluţiile semnificative? Care au fost
întâmplările din lume şi din România de la sfârşitul anilor
1990? Ce scenarii s-au intersectat atunci? Ce rol au avut
Marile Puteri în rescrierea istoriei României de după 1989?
În cartea mea, nu am rescris istoria acelor ani. Am
reprodus, aproape fără intervenţii, dialoguri esenţiale cu
personalităţi politice care au influenţat noua configuraţie a
relaţiilor internaţionale de după încheierea Războiului Rece.

Sunt conştient de faptul că cele zece volume de consemnări
ale celor 875 de zile ale mele la Ministerul de Externe
vor sta mai curând în rafturile bibliotecilor. Viteza cu care
se desfăsoară schimbările si evolutiile din viata noastră actuală nu va încuraja lectura unui „roman fluviu" de
politică externă. Cu toate acestea, as dori ca tinerii să afle si
de la mine, nu numai de la Orwell - aşa cum arătam într-o
altă carte a mea - că „cine stăpâneşte trecuh1l stăpâneşte
viitorul".
Aceasta a fost raţiunea pentru care am dorit să strâng
într-o sinteză mai accesibilă unele analize importante din
acele volume - vizând cele mai interesante evenimente ale
perioadei respective.

Constat acum, încă o dată, că obiectivul principal al
puterilor occidentale şi în special al americanilor era legat
de menţinerea la putere a lui Gorbaciov şi de acceptarea, în
contrapartidă, a unei zone de influenţă sovietică în Europa
de Est. Oarecum, în siajul celebrelor înţelegeri de după al
Doilea Război Mondial. Faph1l că lucrurile au evoluat
ulterior a reprezentat un mare câştig pentru ţara noastră.
Rămâne de văzut dacă vom şti să păstrăm o orientare de
politică externă bazată exclusiv pe interese româneşti.
Acest „ghid de lectură" este destinat celor care vor dori
să parcurgă rapid evenimentele de la sfârşitul Războiului
Rece şi procesul de construire a noii ordini mondiale, unipolară.
Poate că, după ce vor citi această carte, vor fi curioşi
să meargă în biblioteci pentru a parcurge şi cele zece
volume ale cărţii de la care am pornit - România după Malta.